This is how your name and profile photo will appear on Panoramio if you connect this Google+ account.
You cannot switch to a different account later.
Learn more.
Спасиба тебе kot282. К сожалению у Одесситав не полутщается сохранить Одессу каторая с каждым днем все болше и болше разрушается, городские власти не тчего не претринимают для сохранения историтческой Одессы.
Наилутшее пожелания от Одессы и её жителей.
Manastirea Jitianu: Istoric este situată la circa 8 km în partea de sud a Craiovei, în imediata apropiere a şoselei Craiova – Calafat, la marginea de răsărit a satului.
După tradiţie, aici a fost o bisericuţă din lemn ridicată de Mircea cel Bătrân, ca mulţumire a victoriei de la Rovine şi în memoria celor căzuţi acolo. În documente apare la începutul sec. al XV-lea, înainte de zidirea locaşului actual, care a avut loc între anii 1654 – 1658. Este a doua biserică de piatră, ca vechime, din ţinutul Craiovei. În sprijinul afirmaţiei că mânăstirea a existat la începutul secolului al XVI-lea sunt mai multe documente. Exemplu: la 6 iunie 1607, satul Jimnic de lângă mânăstire este vândut marelui ban Preda Buzescu pentru douăzeci de mii de aspri, care sunt dăruiţi aşezământului. La 8 oct. 1612, Maria Stolniceasca dă o carte mânăstirii Jiţianu ce este metoc la sfinţitul Pavel de la Sfetagora, prin care îi dăruieşte un sălaş de ţigani. Istoricul Nicolae Iorga îl menţionează în “Inscripţii”, ca fondator al mânăstirii vechi de la începutul secolului al XVI-lea, pe stolnicul Jiţianu. Cercetând documentele, s-a constatat că încă din 12 mai 1613 mânăstirea Jiţianu avea peste jumătate din satul Jimnic, iar la 7 noiembrie 1616, Alexandru Ilieş Voievod scuteşte de dări şi impozite Jimnicu, partea mânăstirii Jiţianu. La 16 aprilie 1625, mânăstirea Coşuna vinde mânăstirii Jiţianu funia de pământ cu opt mii de aspri galbeni. Gr. Bulat, într-un articol publicat în revista “Mitropoliei Olteniei”, afirma că întemeietorii mânăstirii sunt boierii craioveşti – Bunoveţi (Barbu, Pârvu, Daniel), care au înalţat zidire din îndemnul evlaviei şi al apărării împotriva urgiilor otomane. Aşa se explică şi faptul că în continuare a fost luată în îngrijire ctitoricească de urmaşii Craioveştilor: Radu Vodă Şerban, Constantin Vodă Brâncoveanu şi chiar de Ştefan Cantacuzino. Mai înainte de 1628, mânăstirea Jiţianu se află închinată mânăstirii Sf Pavel din Muntele Athos. Din alte documente rezultă că înainte de doamna Bălaşa, se găsesc menţionaţi drept ctitori ai locaşului boierii Bengeşti şi Maria din Obede, ale căror oseminte au fost îngropate la mânăstire.
actuala mânăstire, construită între anii 1654 – 1658, a fost zidită în parte de doamna Bălaşa, soţia domnitorului Constantin Basarab Cârnu. A fost terminată în 1701 de egumenul Popa Luca de la Sfetagora şi de Petru Obedeanu, mare armaş. Tot atunci au fost zugrăvite tinda şi chiliile, după cum arată inscripţia din 1731. Arhimandritul Dorotei Craioveanul face şi el reparaţii bisericii în 1812. Alte reparaţii s-au făcut prin 1856, când a fost restaurată şi pictura despre care nu există alte date.
După secularizarea averilor mânăstireşti din 1864, la Jiţianu n-a mai fost viaţă monahală. A rămas ca biserică parohială a satului Balta Verde, până în anul 1914, când a fost închisă pentru că ajunsese într-o stare avansată de degradare.
Între anii 1864 – 1873, în fosta mânăstire a funcţionat o şcoală de agricultură, care a fost mutată la Herăstrău-Bucureşti.
În anii 1925 – 1932, Comisia Monumentelor Istorice, ajutată şi de credincioşii dimprejur, a reparat biserica, fără a-i aduce modificări esenţiale.
După 1939, mânăstirea a fost locuită de maici. Acestea au construit chiliile actuale, şi-au înfiinţat ateliere de ţesătorie, cusături şi covoare. În continuare au fost ridicate şi construcţiile gospodăreşti.
Înainte de intrarea în incinta mânăstirii, este o plantaţie pomicolă şi alături de ea plantaţia de duzi a lui Cuza Vodă, care este îngrijită şi protejată ca monument istoric.
MANASTIREA MAGLAVIT de calugari, 5 vietuitori, reinfiintata in 1990, cu hramul "Izvorul Tamaduirii" (prima vineri dupa Pasti); com. Maglavit, jud. Dolj, 60 km SV de Craiova 18 km NE de Calafat, drum modernizat international Craiova - Calafat (87 km), segment drum modernizat desprins spre Maglavit; construita de credinciosi pe locul si in amintirea "fenomenului" Petrache Lupu, 1936; lucrarile, atunci neterminate, au fost reluate in 1991; paraclis amenajat la subsol pentru practica slujbelor curente.
MANASTIREA SADOVA de calugarite, 5 vietuitoare, reinfiintata in 1990, cu hramul "Sfanta Treime" (a doua zi dupa Rusalii) si "Sfantul Nicolae" (6 decembrie); com. Sadova, jud. Dolj, 52 km SE de Craiova, drum modernizat Craiova - Sadova - Bechet (66 km), ctitorita din lemn la sfarsitul sec. XV de boierii Craiovesti; citata documentar in 1530; biserica actuala de plan triconc, cu turla pe naos, construita din piatra de Matei Basarab in 1633, voluminoasa si cu fatade simplu decorate, pictura in altar din 1792 de Paisie egumenul, din 1852 in restul bisericii, refacuta in 1903; biserica bolnita ctitorita de Constantin Brancoveanu (1692-1693), se pastreaza ansamblu de pictura originara in biserica mare.
Well, thanks. Дворец - I know is palace, but the rest was meaning nothing for me. About the translation - I think is a good thing, this part of Europe is not very well known, Google Earth and Panoramio offer a nice way to "travel" there, so an English translation will be good, more people will be able to understand what is there. Thanks again.
Loading…
Carpathian King's conversations
Дядя ты чето попутал да?
Dear SerbianEU
Thanks for your informative comment! It's always nice to learn a bit more about the buildings in your photographs.
Noud
frumoase poze..frumoase comentarii
Спасиба тебе kot282. К сожалению у Одесситав не полутщается сохранить Одессу каторая с каждым днем все болше и болше разрушается, городские власти не тчего не претринимают для сохранения историтческой Одессы. Наилутшее пожелания от Одессы и её жителей.
Manastirea Jitianu: Istoric este situată la circa 8 km în partea de sud a Craiovei, în imediata apropiere a şoselei Craiova – Calafat, la marginea de răsărit a satului. După tradiţie, aici a fost o bisericuţă din lemn ridicată de Mircea cel Bătrân, ca mulţumire a victoriei de la Rovine şi în memoria celor căzuţi acolo. În documente apare la începutul sec. al XV-lea, înainte de zidirea locaşului actual, care a avut loc între anii 1654 – 1658. Este a doua biserică de piatră, ca vechime, din ţinutul Craiovei. În sprijinul afirmaţiei că mânăstirea a existat la începutul secolului al XVI-lea sunt mai multe documente. Exemplu: la 6 iunie 1607, satul Jimnic de lângă mânăstire este vândut marelui ban Preda Buzescu pentru douăzeci de mii de aspri, care sunt dăruiţi aşezământului. La 8 oct. 1612, Maria Stolniceasca dă o carte mânăstirii Jiţianu ce este metoc la sfinţitul Pavel de la Sfetagora, prin care îi dăruieşte un sălaş de ţigani. Istoricul Nicolae Iorga îl menţionează în “Inscripţii”, ca fondator al mânăstirii vechi de la începutul secolului al XVI-lea, pe stolnicul Jiţianu. Cercetând documentele, s-a constatat că încă din 12 mai 1613 mânăstirea Jiţianu avea peste jumătate din satul Jimnic, iar la 7 noiembrie 1616, Alexandru Ilieş Voievod scuteşte de dări şi impozite Jimnicu, partea mânăstirii Jiţianu. La 16 aprilie 1625, mânăstirea Coşuna vinde mânăstirii Jiţianu funia de pământ cu opt mii de aspri galbeni. Gr. Bulat, într-un articol publicat în revista “Mitropoliei Olteniei”, afirma că întemeietorii mânăstirii sunt boierii craioveşti – Bunoveţi (Barbu, Pârvu, Daniel), care au înalţat zidire din îndemnul evlaviei şi al apărării împotriva urgiilor otomane. Aşa se explică şi faptul că în continuare a fost luată în îngrijire ctitoricească de urmaşii Craioveştilor: Radu Vodă Şerban, Constantin Vodă Brâncoveanu şi chiar de Ştefan Cantacuzino. Mai înainte de 1628, mânăstirea Jiţianu se află închinată mânăstirii Sf Pavel din Muntele Athos. Din alte documente rezultă că înainte de doamna Bălaşa, se găsesc menţionaţi drept ctitori ai locaşului boierii Bengeşti şi Maria din Obede, ale căror oseminte au fost îngropate la mânăstire. actuala mânăstire, construită între anii 1654 – 1658, a fost zidită în parte de doamna Bălaşa, soţia domnitorului Constantin Basarab Cârnu. A fost terminată în 1701 de egumenul Popa Luca de la Sfetagora şi de Petru Obedeanu, mare armaş. Tot atunci au fost zugrăvite tinda şi chiliile, după cum arată inscripţia din 1731. Arhimandritul Dorotei Craioveanul face şi el reparaţii bisericii în 1812. Alte reparaţii s-au făcut prin 1856, când a fost restaurată şi pictura despre care nu există alte date. După secularizarea averilor mânăstireşti din 1864, la Jiţianu n-a mai fost viaţă monahală. A rămas ca biserică parohială a satului Balta Verde, până în anul 1914, când a fost închisă pentru că ajunsese într-o stare avansată de degradare. Între anii 1864 – 1873, în fosta mânăstire a funcţionat o şcoală de agricultură, care a fost mutată la Herăstrău-Bucureşti. În anii 1925 – 1932, Comisia Monumentelor Istorice, ajutată şi de credincioşii dimprejur, a reparat biserica, fără a-i aduce modificări esenţiale. După 1939, mânăstirea a fost locuită de maici. Acestea au construit chiliile actuale, şi-au înfiinţat ateliere de ţesătorie, cusături şi covoare. În continuare au fost ridicate şi construcţiile gospodăreşti. Înainte de intrarea în incinta mânăstirii, este o plantaţie pomicolă şi alături de ea plantaţia de duzi a lui Cuza Vodă, care este îngrijită şi protejată ca monument istoric.
MANASTIREA MAGLAVIT de calugari, 5 vietuitori, reinfiintata in 1990, cu hramul "Izvorul Tamaduirii" (prima vineri dupa Pasti); com. Maglavit, jud. Dolj, 60 km SV de Craiova 18 km NE de Calafat, drum modernizat international Craiova - Calafat (87 km), segment drum modernizat desprins spre Maglavit; construita de credinciosi pe locul si in amintirea "fenomenului" Petrache Lupu, 1936; lucrarile, atunci neterminate, au fost reluate in 1991; paraclis amenajat la subsol pentru practica slujbelor curente.
MANASTIREA SADOVA de calugarite, 5 vietuitoare, reinfiintata in 1990, cu hramul "Sfanta Treime" (a doua zi dupa Rusalii) si "Sfantul Nicolae" (6 decembrie); com. Sadova, jud. Dolj, 52 km SE de Craiova, drum modernizat Craiova - Sadova - Bechet (66 km), ctitorita din lemn la sfarsitul sec. XV de boierii Craiovesti; citata documentar in 1530; biserica actuala de plan triconc, cu turla pe naos, construita din piatra de Matei Basarab in 1633, voluminoasa si cu fatade simplu decorate, pictura in altar din 1792 de Paisie egumenul, din 1852 in restul bisericii, refacuta in 1903; biserica bolnita ctitorita de Constantin Brancoveanu (1692-1693), se pastreaza ansamblu de pictura originara in biserica mare.
Well, thanks. Дворец - I know is palace, but the rest was meaning nothing for me. About the translation - I think is a good thing, this part of Europe is not very well known, Google Earth and Panoramio offer a nice way to "travel" there, so an English translation will be good, more people will be able to understand what is there. Thanks again.
Beautiful romanian architecture!!!!