Mihai Solovastru
247
photos
197
on Google Maps
views
I love to travel and take pictures so everyone can see a small part of the places i've been. Also you can find a brief history of these locations by reading the written comments. """These photos may be used only with specifying the author, in this case Mihai Solovastru and only in current form (without cutouts)."""

Mihai Solovastru's conversations

Teleimprimatoarele rafio Simens au fost introduse treptat la Caile Ferate Romane incepand cu anul 1923 si au inlocuit aparatele Hughies.

De asemenea, in patrimoniul Muzeului CFR exista un numar de 37 de locomotive cu abur, aflate in diverse depouri din tara, dintre care amintim: locomotiva 43 Calugareni din 1869; locomotiva 40.001, pentru linia cu cremaliera de pe tronsonul Boutari - Zaicani, construita in 1908; locomotiva 140.117 Consolidation, construita in 1920 de firma americana Baldwin Locomotive Works; 2 locomotive Pacific, construite de firma germana J.A.Maffei in 1922; locomotiva 142.008 construita la Uzinele Malaxa in 1937.

Din nefericire, in 1944 stadionul Giulesti este grav avariat de bombardamentele americane, mare parte din exponatele muzeului fiind distruse.

Muzeul CFR va fi redeschis la 1 mai 1953, in sediul Casei tehnicii a cailor ferate, construita in perioada dintre cele doua razboaie mondiale, cladire in care se afla si azi.

In iulie 1968, muzeul este inchis pentru reorganizare. Se redeschide la 31 octombrie 1969, cu ocazia manifestarilor prilejuite de centenarul liniei ferate Bucuresti - Giurgiu.

Spatiul expozitional a ramas acelasi pana azi, insa impartirea tematica a fost inlocuita de una cronologica, in urma renovarii muzeului din deceniul opt al secolului trecut.

Muzeul CFR a fost inaugurat in 1939, cu ocazia implinirii a 70 de ani de la punerea in circulatie a primului tren pe teritoriul romanesc, in cadrul serbarilor Ceferiadei.

Preocuparea pentru infiintarea unui muzeu al Cailor Ferate Române in 1924, cand Theodor Bals, subdirector general al CFR, isi manifesta interesul pentru pastrarea documentelor cu valoare istorica si salveaza de la dezmembrare numeroase tipuri reprezentative de locomotive vechi, intre care si faimoasa Calugareni, una dintre cele dintai care au rulat pe prima cale ferata din Principatele Unite, Bucuresti - Giurgiu. Tot el semneaza, in 1937, ordinul Directiei Generale a CFR de infiintare a unui muzeu de cale ferata. In acest ordin se stipulau, printre altele, si scopurile muzeului. Acesta urma sa contribuie la “instruirea profesionala a personalului CFR”, dar si la promovarea institutiei "prin aceea ca publicul care va vizita acest muzeu isi va putea da seama de vasta si variata activitate a caii noaste ferate, de bogatiile si frumusetile tarii noastre, frumuseti accesibile prin mijloacele de transport oferite de CFR"

Aici se potregasii de numeroase machete de locomotive cu abur, de la strabuna Calugareni, cu cele 3 vagoane de epoca, pana la renumita Pacific, a carei “iuteala maxima” atingea 130 Km/ora; sau de colectia de machete de vagoane de marfa, ori cea de semnale vechi.

In sala mijlocie exista machete de vagoane de marfa si de calatori care reproduc pana la cele mai mici detalii modelele adevarate.

Sala principala adaposteste machete de locomotive cu abur, lucrate artistic, printre care la loc de frunte se afla renumita Pacific. Tot aici este o enorma diorama care infatiseaza, prin exponatele sale, evolutia vagoanelor si a locomotivelor de-a lungul timpului. In mijlocul acesteia incanta privirea o superba garnitura a unui tren de epoca, alcatuita dintr-o locomotiva cu abur 231, plus doua vagoane de marfa, unul acoperit si altul descoperit. Garnitura are o lungime de 9 m, locomotiva fiind de 5 m, cu tot cu tender.

In prezent se fac eforturi pentru a reexpune in curtea muzeului locomotiva cu aburi de cale ingusta 763.106, care actualmente este depozitata in conditii precare. Putem enumera cateva locomotive cu aburi care fac parte din patrimoniul national:

• locomotiva cu abur 046 CALUGARENI, de la Depoul Bucuresti Calatori;

• locomotiva cu abur 1467, de la Depoul Sibiu;

• locomotiva Diesel Electrica 241-242, de la Depoul Dej-Triaj.

Alaturi de acestea, in incinta Muzeului Cailor Ferate sunt exponate care fac parte, de asemenea, din patrimoniul national:

• firmanul sultanului Abdul Medjid din 1857;

• masa de cabinet, cu placa de marmura, ce a apartinut inginerului Anghel Saligny;

• pulverizatorul Gheorghe Cosmovici;

• injectorul de pacura Theodor Dragu;

• certificat de activitate al inginerului I.V. Cantacuzino emis de Caile Ferate Elvetiene.

Indicatori tehnici Lungimea totala a pasajului inclusiv rampe: 1900 m Lungimea podului pasajului: 1607 m Distanta minima fata de fronturile construite pe Bd. N. Titulescu: 14 m Latime pasaj in zona statiei RATB: 44,5 m Latime pasaj in zona Orhideelor: 25,5 m Suprafata desfasurata a statiei RATB: 2000 mp Suprafata totala a pasajului ( pod + rampe ): 55.880 mp Suprafata totala a podului pasajului: 46.500 mp Declivitate maxima cale de rulare tramvai: 4,7% Declivitate maxima bretele de acces: 5,5% Suprafata totala a lucrarilor de drumuri la sol: 174.000 mp

Pasajul pleaca printr-o rampa de acces din Bd. N. Titulescu in apropierea intersectiei cu Bd. Al.I. Cuza, supratraverseaza Calea Grivitei, apoi pachetul de linii de cale ferata, Bd. Dinicu Golescu, inscriindu-se apoi intre fronturile construite ale Sos. Orhideelor, supratraverseaza si intersectia Plevnei – Orhideelor – Giulesti si Podul Grozavesti existent revenind la sol pe Sos. Grozavesti. Vor fi instalate linii de tramvai pe pasajul suprateran si va fi creata o noua statie de tramvai deasupra liniilor de cale ferata, avand legaturi pietonale cu statia de cale ferata si metrou, accesul calatorilor facandu-se cu ajutorul ascensoarelor sau scarilor rulante. Investitia include rampe de acces, modificari in reteaua sinelor de tramvai in apropierea pasajului suprateran, schimbari minore la statia de metrou Basarab si adaptari ale diferitelor retele din zona. Pe tronsonul dintre Bd. Dinicu Golescu si intersectia Giulesti- Plevnei, la nivelul solului, de o parte si de alta a amprizei pasajului, va fi realizata o locala cu latimea carosabila de 7,0 m, pentru aceasta fiind necesare demolari si exproprieri ale fronturilor construite pe soseaua Orhideeelor, cu precadere pe latura de sud, unde fondul imobiliar este de slaba calitate. In continuare, intre Calea Plevnei si intersectia cu traseul vechi al soselei Orhideelor, pasajul suprateran se desfasoara la ceeasi cota rosie care asigura un gabarit liber sub pod de 5,0 m pe doua estacade care incadreaza zona de tramvai la sol si rampele de coborare de pe pasaj a tramvaiului ( cu o panta de 4,5% ) si a fluxurilor rutiere in relatia lor cu Splaiul ( cu o panta de 5,5% ). Estacadele pe care se desfasoara numai traficul auto se unesc inainte de traversarea Raului Dambovita si a B-dului V. Milea, urmand a cobori la nivelul solului in Sos. Grozavesti, aproximativ in dreptul Facultatii de Ecologie. Intre rampele Grozavesti mentionate mai sus va fi amplasata la nivelul solului si calea de rulare pentru tramvai pe relatia Giulesti – Pod Grozavesti. Sectiunea transversala a pasajului permite in cale curenta (Sos. Orhideelor) desfasurarea traficului auto pe doua benzi pe sens si a traficului de tramvaie pe o zona centrala, amplasata in ax. Sub pasaj, la nivelul solului, de o parte si de alta a stalpilor centrali ai pilelor va fi amplasata calea de rulare a tramvaielor de pe relatia Gara Basarab – Pod Grozavesti. Latimea totala a pasajului in aceasta zona va fi de 25,50 m. Pe rampa Titulescu, latimea carosabila de 21,0 m va permite circulatia tramvaielor de pe inel in ax, zona de tramvai fiind de 7,0 m precum si cu circulatia auto pe cate doua fire pe sens pe un carosabil de 7,0 m/sens.

Lungimea totala a pasajului va fi de cca 1.900 m din care pod 1607 m. In cadrul acestei investitii se va realiza si largirea podului existent Grozavesti cu cate 7,0 m carosabil si 3,0 m trotuar, atat in amonte cat si in aval de pod, pentru facilitarea relatiilor de circulatie la nivelul solului. Relatiile la sol pe Sos. N. Titulescu vor fi posibile pe cele doua bretele, de nord si respectiv de sud, care permit relatiile la nivel cu Calea Grivitei.

Legatura auto dintre pasaj si Calea Grivitei va fi posibila pe bretelele de acces amplasate in trotuarul de vest al Caii Grivitei, bretelele avand un profil transversal de pod cu latimea totala de 7,0 m in sectiune curenta si intre 7,0 si 9,0 m in zona dalei monolite curbe. Pe latura de sud a pasajului intre podul Grozavesti si intersectia Orhideelor – Giulesti – Plevnei, va fi realizata la nivelul solului o bretea cu doua sensuri de circulatie, cu cate 2 benzi/sens si cu trotuar de 3,0 m latime, dezvoltata partial pe amplasamentul Centrului Comercial Orhideea. O parte a relatiilor auto ale inelului principal cu Calea Plevnei si Soseaua Giulesti va fi realizata prin intermediul unor bretele de acces, care, cu latimi carosabile si pante corespunzatoare asigura urcarea sau coborarea de pe pasaj.

Friends

  • loading Loading…

 

Mihai Solovastru's groups