Mihai Solovastru
233
photos
192
on Google Maps
views
I love to travel and take pictures so everyone can see a small part of the places i've been. Also you can find a brief history of these locations by reading the written comments. """These photos may be used only with specifying the author, in this case Mihai Solovastru and only in current form (without cutouts)."""

Mihai Solovastru's conversations

Sala principala adaposteste machete de locomotive cu abur, lucrate artistic, printre care la loc de frunte se afla renumita Pacific. Tot aici este o enorma diorama care infatiseaza, prin exponatele sale, evolutia vagoanelor si a locomotivelor de-a lungul timpului. In mijlocul acesteia incanta privirea o superba garnitura a unui tren de epoca, alcatuita dintr-o locomotiva cu abur 231, plus doua vagoane de marfa, unul acoperit si altul descoperit. Garnitura are o lungime de 9 m, locomotiva fiind de 5 m, cu tot cu tender.

In prezent se fac eforturi pentru a reexpune in curtea muzeului locomotiva cu aburi de cale ingusta 763.106, care actualmente este depozitata in conditii precare. Putem enumera cateva locomotive cu aburi care fac parte din patrimoniul national:

• locomotiva cu abur 046 CALUGARENI, de la Depoul Bucuresti Calatori;

• locomotiva cu abur 1467, de la Depoul Sibiu;

• locomotiva Diesel Electrica 241-242, de la Depoul Dej-Triaj.

Alaturi de acestea, in incinta Muzeului Cailor Ferate sunt exponate care fac parte, de asemenea, din patrimoniul national:

• firmanul sultanului Abdul Medjid din 1857;

• masa de cabinet, cu placa de marmura, ce a apartinut inginerului Anghel Saligny;

• pulverizatorul Gheorghe Cosmovici;

• injectorul de pacura Theodor Dragu;

• certificat de activitate al inginerului I.V. Cantacuzino emis de Caile Ferate Elvetiene.

Indicatori tehnici Lungimea totala a pasajului inclusiv rampe: 1900 m Lungimea podului pasajului: 1607 m Distanta minima fata de fronturile construite pe Bd. N. Titulescu: 14 m Latime pasaj in zona statiei RATB: 44,5 m Latime pasaj in zona Orhideelor: 25,5 m Suprafata desfasurata a statiei RATB: 2000 mp Suprafata totala a pasajului ( pod + rampe ): 55.880 mp Suprafata totala a podului pasajului: 46.500 mp Declivitate maxima cale de rulare tramvai: 4,7% Declivitate maxima bretele de acces: 5,5% Suprafata totala a lucrarilor de drumuri la sol: 174.000 mp

Pasajul pleaca printr-o rampa de acces din Bd. N. Titulescu in apropierea intersectiei cu Bd. Al.I. Cuza, supratraverseaza Calea Grivitei, apoi pachetul de linii de cale ferata, Bd. Dinicu Golescu, inscriindu-se apoi intre fronturile construite ale Sos. Orhideelor, supratraverseaza si intersectia Plevnei – Orhideelor – Giulesti si Podul Grozavesti existent revenind la sol pe Sos. Grozavesti. Vor fi instalate linii de tramvai pe pasajul suprateran si va fi creata o noua statie de tramvai deasupra liniilor de cale ferata, avand legaturi pietonale cu statia de cale ferata si metrou, accesul calatorilor facandu-se cu ajutorul ascensoarelor sau scarilor rulante. Investitia include rampe de acces, modificari in reteaua sinelor de tramvai in apropierea pasajului suprateran, schimbari minore la statia de metrou Basarab si adaptari ale diferitelor retele din zona. Pe tronsonul dintre Bd. Dinicu Golescu si intersectia Giulesti- Plevnei, la nivelul solului, de o parte si de alta a amprizei pasajului, va fi realizata o locala cu latimea carosabila de 7,0 m, pentru aceasta fiind necesare demolari si exproprieri ale fronturilor construite pe soseaua Orhideeelor, cu precadere pe latura de sud, unde fondul imobiliar este de slaba calitate. In continuare, intre Calea Plevnei si intersectia cu traseul vechi al soselei Orhideelor, pasajul suprateran se desfasoara la ceeasi cota rosie care asigura un gabarit liber sub pod de 5,0 m pe doua estacade care incadreaza zona de tramvai la sol si rampele de coborare de pe pasaj a tramvaiului ( cu o panta de 4,5% ) si a fluxurilor rutiere in relatia lor cu Splaiul ( cu o panta de 5,5% ). Estacadele pe care se desfasoara numai traficul auto se unesc inainte de traversarea Raului Dambovita si a B-dului V. Milea, urmand a cobori la nivelul solului in Sos. Grozavesti, aproximativ in dreptul Facultatii de Ecologie. Intre rampele Grozavesti mentionate mai sus va fi amplasata la nivelul solului si calea de rulare pentru tramvai pe relatia Giulesti – Pod Grozavesti. Sectiunea transversala a pasajului permite in cale curenta (Sos. Orhideelor) desfasurarea traficului auto pe doua benzi pe sens si a traficului de tramvaie pe o zona centrala, amplasata in ax. Sub pasaj, la nivelul solului, de o parte si de alta a stalpilor centrali ai pilelor va fi amplasata calea de rulare a tramvaielor de pe relatia Gara Basarab – Pod Grozavesti. Latimea totala a pasajului in aceasta zona va fi de 25,50 m. Pe rampa Titulescu, latimea carosabila de 21,0 m va permite circulatia tramvaielor de pe inel in ax, zona de tramvai fiind de 7,0 m precum si cu circulatia auto pe cate doua fire pe sens pe un carosabil de 7,0 m/sens.

Lungimea totala a pasajului va fi de cca 1.900 m din care pod 1607 m. In cadrul acestei investitii se va realiza si largirea podului existent Grozavesti cu cate 7,0 m carosabil si 3,0 m trotuar, atat in amonte cat si in aval de pod, pentru facilitarea relatiilor de circulatie la nivelul solului. Relatiile la sol pe Sos. N. Titulescu vor fi posibile pe cele doua bretele, de nord si respectiv de sud, care permit relatiile la nivel cu Calea Grivitei.

Legatura auto dintre pasaj si Calea Grivitei va fi posibila pe bretelele de acces amplasate in trotuarul de vest al Caii Grivitei, bretelele avand un profil transversal de pod cu latimea totala de 7,0 m in sectiune curenta si intre 7,0 si 9,0 m in zona dalei monolite curbe. Pe latura de sud a pasajului intre podul Grozavesti si intersectia Orhideelor – Giulesti – Plevnei, va fi realizata la nivelul solului o bretea cu doua sensuri de circulatie, cu cate 2 benzi/sens si cu trotuar de 3,0 m latime, dezvoltata partial pe amplasamentul Centrului Comercial Orhideea. O parte a relatiilor auto ale inelului principal cu Calea Plevnei si Soseaua Giulesti va fi realizata prin intermediul unor bretele de acces, care, cu latimi carosabile si pante corespunzatoare asigura urcarea sau coborarea de pe pasaj.

Husiul denumit "oraşul dintre vii" deoarece este inconjurat numai de podgorii este renumit pentru calitatea vinurilor produse aici.

Fostul tren care facea legatura dintre Crasna si Husi ,denumit de catre unii o "caruta pe sine" a fost inlocuit cu unul nou ,calatorii bucurandu-se astfel de tot confortul de care au nevoie.

Astazi gara din Husi are un aspect deosebit dupa ce a trecut prin reparatii capitale, devenind astfel un factor de mandrie pentru locuitarii acestui mic orasel.

Muzeul municipal din Husi a luat fiinta in toamna anului 1956, in urma staruintei unui grup de intelectuali din Husi, sprijiniti de autoritatile locale. Muzeul s-a constituit pe baza colectiilor scolare de la Liceul "M.Kogalniceanu" (actualmente "D.Cantemir") si Liceul "Cuza Voda", cat si din donatii: prof. Stefan Bujoreanu - colectia de arheologice(vase, dalti, razuitoare, precum si amfore grecesti descoperite la Vetrisoaia), monede antice si medievale; prof. Mihai Ciobanu - monede medievale straine, care au circulat pe teritoriul nostru (poloneze, turcesti, unguresti) si medalii comemorative din bronz; Episcopia Husilor - 2 tablouri pictate de Gheorghe Tattarascu, mai multe stampe legate de actul Unirii Principatelor; Scoala Generala nr.3 - portretul lui Mihail Kogalniceanu pictat de C. Angheluta; Bisericile din oras - 17 carti vechi din sec. XVIII s.a. La inceputul anului 1958 s-a constituit colectivul stiintific al muzeului, compus din: inv. Gheorghe Melinte, prof. Stefan Bujoreanu, prof. Mihai Ciobanu, Constantin Enache, Elena Chirica si Mihai Carausu. Colectivul stiintific a lucrat sub indrumarea prof. univ. Ioan Gugiuman de la Universitatea "Al.I.Cuza" Iasi, sustinandu-se o serie de conferinte la Centrul de Radioficare Husi, pe temele :"Din trecutul istoric al orasului si al raionului Husi", "D.Cantemir, viata si opera" s.a., s-a sarbatorit intr-un cadru festiv 100 de ani de la Unirea Principatelor, organizandu-se si o expozitie temporara. La inceputu, muzeul a functionat in cladirea Scolii Generale Nr.3, apoi intr-o cladire din centrul orasului, din 1960, in cladirea Palatului Episcopal, iar din 1983 in Casa "Adam Mitache" situata pe strada (azi) General Teleman nr.8. Din punct de vedere muzeistic, colectiile au fost grupate pe urmatoarele sectii: arheologie, istorie, si etnografie. Pana in 1979 a functionat si o sectie de stiintele naturii. Exponatele arheologice ilustreaza perioada veche a acestor meleaguri, valoroase si ilustrative fiind cele referitoare indeosebi la civilizatia geto-dacica, descoperite in cetatea de la Bunesti-Averesti, prin contributia fostului director al muzeului Violeta Venturia Teodoru (Bazarciuc). Sectia de etnografie ilustreza, prin obiecte de o deosebita valoare documentara si artistica, iscusinta mesterilor locali si vechimea practicilor legate de indeletnicirile traditionale, ca: agricultura, viticultura, albinaritul. Industria casnica textila, bogat reprezentata prin colectia de scoarte, stergare, costume, ca si pastrarea si perfectionarea unor modele si tehnici de lucru, precum si varietatea coloristica a acestor exponate. Muzeul din Husi mai dispune si de o colectie de arta plastica, cu lucrari semnate de Gheorghe Tattarascu, Otto Brice, C. Angheluta, Adina Paula Moscu, Viorel Husi, s.a. Cladirea in care functioneaza actualmente muzeul, a fost construita la sfarsitul secolului al XIX-lea (cca.1880) de Adam Mitache, fost prefect al judetului Falciu (1907), cu parter si demisol, in stil ecleptic, bogat ornamentata cu stuc, la exterior si interior, fosta locuinta si palat administrativ, inscrisa in Lista Monumentelor de Arhitectura din 1992, la pozitia 38 B 0146, grav afectata de cutremurul din 1990 (fundatii si suprastructura), infestata cu ciuperca Merulius Lacrymans, din 1993 (tamplarie, pereti portanti de caramida, patrimoniul cultural mobil), a fost inchis vizitatorilor. Astazi, muzeul, care apartine domeniului public local, este inchis din cauza starii de conservare a monumentului, lipsit de personal de specialitate suficient (directorul V. V. Teodoru, ucisa in timpul programului, in conditii inca neelucidate), lipsit de paza si securitate, pradat si jefuit in vara anului 2001.

Locul unde s-a ridicat Ateneul aparţinea familiei Văcăreştilor. În 1886 a început construcţia actualului edificiu; o parte din fonduri au fost adunate prin subscripţie publică, la îndemnul Daţi un leu pentru Ateneu. Planurile clădirii au fost concepute de arhitectul francez Albert Galleron astfel încât să poată folosi fundaţia deja turnată a manejului început de „Societatea Equestra Română”.

Clădirea este precedată de un peristil, sprijinit pe şase coloane ionice. Sub peristil se află cinci medalioane în mozaic care îi reprezintă pe cinci mari domnitori ai ţării: Neagoe Basarab, Alexandru cel Bun, regele Carol I, Vasile Lupu şi Matei Basarab. Construcţia se termină cu o cupolă bogat decorată.

În interior, sala de concerte are 600 de locuri la partere şi 52 de loji (în total aproximativ 794 de locuri). Deasupra lojilor, de jur împrejurul tamburului cupolei, cu excepţia locului unde se află scena, se desfăşoară o frescă lată de 3 metri şi lungă de 70 de metri, operă a pictorului Costin Petrescu. Fresca este alcătuită din 25 de scene reprezentative din istoria României.

Bucharest City Challenge 2008,este cel mai important eveniment automobilistic din Romania si a avut loc pe circuitul stradal din jurul Palatului Parlamentului (pe traseul Bd. Natiunile Unite - Bd. Libertatii - Calea 13 Septembrie - Str. Izvor). In cele trei zile ale evenimentului au avut loc curse din Campionatul FIA GT, Campionatul European FIA GT3, Formula 3 International Marea Britanie si Cupa Dacia Logan.

Datorita bulevardelor foarte largi si a numeroaselor parcari din zona exista posibilitatea amplasarii unor tribune cu o capacitate de aproximativ 95.000 de locuri (incluzand si 6.000 de locuri in sectorul VIP destinat sponsorilor acestui eveniment si invitatilor lor), permitand astfel unui numar foarte mare de oameni sa fie prezenti la acest eveniment unic. Locatia este perfecta pentru organizarea unei curse stradale, similara cu cea de la Monte Carlo, care poate deveni un punct de referinta in calendarele internationale de automobilism

Friends

  • loading Loading…

 

Mihai Solovastru's groups